O, Toamnă, anotimp dorit
Bogat şi-n roade plămădit,
Cu-al tău mister neînţeles!
Când vine timpul de cules
E pregătire-n freamăt mare,
Că e timp bun de recoltare,
Şi-n rodul muncii-agonisite
Se-adun’...suflete mântuite.

O, Toamnă, acum mă-mbii
Spre roadele coapte, târzii,
Să merg de grab să le adun,
Să le transport şi să le pun
În spaţii sigure la uscătură,
Ferite de locuri cu udătură,
În glas de cânt să le sortez
Şi-asupra lor să priveghez!

O, Toamnă, mult întârziată,
Cu patos fierbinte-aşteptată
De-ai Domnului copii iubiţi
Ce trec prin aspre suferinţi,
Timpul e-acum de recoltat,
Dar şi alt timp, de semănat,
Şi cei ce seamană şi plâng,
Cu bucurie, roadele strâng!

O, Toamnă, când e toamnă,
E timpul ploile să-şi cearnă
Din vazduh norii plumburii
Peste grădini, peste câmpii,
Ca roadele toate să crească
Şi coacerea s-o împlinească,
Un prilej scump de bucurie
Sosit prin Ploaia cea Târzie!

trimisa de Flavius Laurian Duverna