Adventistii de Ziua a Saptea au sprijinit proclamarea de catre Organizatia Natiunilor Unite a anului 1995 ca Anul Tolerantei. Aceasta declaratie vine la un moment oportun, cand intoleranta abunda pe toate continentele - extremism religios bigot, rasism, tribalism, epurari etnice, animozitate lingvistica si alte forme de terorism si violenta. Crestinii au partea lor de vina pentru prejudiciile si brutalitatea la care sunt supusi oamenii.

Toleranta, capacitatea de a suporta circumstante nefavorabile, este numai un inceput. Crestinii si toti oamenii de buna credinta trebuie sa mearga dincolo de acest concept negativ si sa dezvolte intelegere pentru credintele si practicile, care nu numai ca difera de ale lor, ci intra chiar in conflict cu acestea. Cu siguranta, dialogul este mult mai bun decat critica rautacioasa. Fiintele umane trebuie sa invete sa fie de acord sau nu, dar fara violenta; ele trebuie sa fie capabile sa discute diverse puncte de vedere fara ura sau rautate. Aceasta nu inseamna docilitate sau umilinta degradanta, ci parteneriat si respect pentru drepturile egale ale altora. Fiecare persoana are dreptul si responsabilitatea de a-si exprima ideile si idealurile cu vigoare si entuziasm, dar fara a atinge pragul vorbelor si faptelor violente.

In final, toleranta, in cel mai bun sens al ei, nu inseamna doar acceptarea altor oameni si altor conceptii, ci si bunavointa, simpatie si intelegere fata de ceilalati, fata de fiecare fiinta umana.

Aceasta declaratie a fost aprobata si votata de catre Comitetul Administrativ al Conferintei Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea si autorizata de catre Biroul Presedintelui Robert Folkenberg, la sesiunea Conferintei Generale, desfasurata la Utrecht, Olanda, in perioada 29 iunie - 8 iulie 1995.