Dificultățile asigurării statutului de biserică oficială în Ungaria continuă, în ciuda a ceea ce apărătorii libertății religioase au considerat a fi ştiri încurajatoare la sfârsitul anului trecut, când Curtea Constituţională a declarat neconstituțională controversata Lege a Cultelor.
 
Înainte de luarea acestei hotărâri mai mult de 300 de culte minoritare - printre care și Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea – urmau ca de la 1 ianuarie să își piardă statutul legal în Ungaria, după care trebuia să urmeze din nou procesul de solicitare a recunoașterii oficiale a cultului.
 
În noul an acele culte se confruntă cu o situație similară.

 
Curtea Constituțională a țării a respins Legea cultelor din motive pur tehnice, iar în 30 decembrie partidul conservator majoritar din Ungaria a reintrodus și adoptat ”cu ușurință” în esență aceeași lege ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, a spus Dwayne Leslie, reprezentantul Bisericii Adventiste în Washigton, D.C.
 
Parlamentul Ungariei susţine că legea este necesară pentru a elimina persoanele fizice sau juridice care pretind a fi culte doar pentru a obţine drepturile şi privilegiile acestora. În plus, coaliția majoritară susține că legea nu încalcă libertatea religioasă. Ea nu ”interzice" închinarea în conformitate cu tradiția oricărei credințe, a scris Ministrul pentru comunicare guvernamentală al Ungariei, Zoltan Kovacs, într-un material publicat recent în secțiunea Opinii a Wall Street Journal.
 
Kovacs a declarat că legea pur şi simplu prezintă modul în care cultele pot obține recunoaşterea oficială ”dacă dovedesc că sunt destul de populare”. Una dintre condiţii este ca biserica să dovedească  faptul că are o istorie de decenii în țară şi că numără de mai mult de 1.000 de membri.
 
Guvernul Ungariei "face eforturi pentru a explica comunităţii internaţionale că aceasta nu este o încălcare a drepturilor omului", a declarat Ganoune Diop, reprezentantul Bisericii Adventiste mondiale la Naţiunile Unite.
 
"Situaţia din Ungaria este foarte complexă şi există multe aspecte de care trebuie să se țină cont, de la aspectele economice la cele judiciare şi legislative – iar înaintea acestor aspecte, religia. Guvernul vede anularea recunoașterii statutului cultelor ca un răspuns, în parte, la provocările teribile cu care se confruntă țara”, a spus Diop.
 
Unii experţi au prezis chiar o recesiune viitoare la orizontul Ungariei, a adăugat el.
 
"Noi trebuie să ne exprimăm preocupările cu privire la anularea statutului cultelor, dar în tot ceea ce spunem cu privire la situația din Ungaria trebuie să fim prudenți și sensibili la contextul și suveranitatea Ungariei”, a spus Diop.
 
Mulţi membri ai comunităţii internaţionale a apărătorilor libertăţii religioase susţin că, indiferent de frământările ţării, legea reprezintă o provocare nejustificată pentru organizaţiile religioase legitime.
 
"Acum nu avem doar un standard obiectiv pentru ceea ce constituie o biserică, ci avem nevoie şi de votul a două treimi din Parlament doar pentru a deveni o religie oficială, şi credem că aceasta este  o problemă", a declarat Leslie.
 
În prezent, 82 dintre cele 300 de religii minoritare cărora le-a fost anulată recunoașterea oficială au depus actele pentru redobândirea statutului de religie recunoscută oficial, printre care și Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, au spus liderii din Ungaria ai denominațiunii.
 
Analiștii în domeniul libertatii religioase au spus că prevederile noii legi indică faptul că acele Biserici  care au depus deja actele pentru recunoașterea oficială nu vor avea probleme. Ele își vor menține statutul oficial până când Parlamentul va lua o decizie finală cu privire la statutul lor.
 
Membri ai Parlamentului au sugerat faptul că vor lua o decizie până la sfârşitul lunii februarie, au declarat analiștii. Liderii Bisericii din Ungaria au declarat faptul că până acum ”comunicarea cu instituțiile de guvernare" sugerează faptul că Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea își va redobândi statutul de biserică recunoscută oficial.
 
"O îmbunătățire adusă noii legi este faptul că aceasta nu interzice cultelor să utilizeze termenul "biserică” chiar dacă acestea nu sunt recunoscute de Parlament", a declarat Ócsai Tamás, Preşedintele Uniunii de Conferinţe a bisericii din Ungaria. Bisericile pe care Parlamentul nu le va recunoaște oficial vor primi statutul de ”asociaţii religioase", a spus el.
 
"Sperăm că unele biserici din Ungaria - inclusiv Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, care  există în ţară de mai mult de un secol - vor avea un răspuns pozitiv [luna viitoare]”, a spus John Graz, Director al Departamentului Relații Oficiale și Libertatea Religioasă al Bisericii Adventiste mondiale.
 
"Îi încurajăm pe toţi credincioşii să se roage pentru libertatea religioasă din Ungaria, astfel încât biserica noastră şi altele să poată continua să funcţioneze pentru binele naţiunii ca şi în trecut", a spus Graz.
 
Liderii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din Ungaria şi Diviziunea Trans-Europeană a Bisericii vor continua să monitorizeze îndeaproape situaţia, împreună cu comunitatea globală pentru apărarea libertății religioase a Bisericii.
 
Elizabeth Lechleitner / ANN